…Dar acest om…

…Dar acest om…

Scriitorul Evrei continuă să deosebească vechiul legământ de noul legământ – „Spunând mai înainte: „Jertfa și jertfele, arderile de tot și jertfele pentru păcat nu le-ați dorit și nici nu v-ați bucurat de ele” (care sunt oferite conform legii), apoi a spus: „Iată, am venit să vă fac voia, Doamne.' El îl ia pe primul pentru a-l putea stabili pe al doilea. Prin aceasta voință am fost sfințiți prin jertfa trupului lui Isus Hristos o dată pentru totdeauna. Și fiecare preot slujește zilnic și oferă în mod repetat aceleași jertfe, care nu pot îndepărta niciodată păcatele. Dar acest Om, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate pentru totdeauna, s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu, aşteptând de atunci până când vrăjmaşii Săi vor fi făcuţi aşternutul picioarelor Lui. Căci printr-o singură jertfă El i-a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți.” (Evrei 10:8-14)

Versetele de mai sus încep cu citarea scriitorului din Evrei Psalmul 40: 6-8 - „Jertfa și jertfa nu ai dorit; urechile mele mi-ai deschis. Arderea de tot și jertfa pentru păcat nu ai cerut. Atunci am zis: „Iată, vin; în sulul cărții este scris despre mine. Îmi face plăcere să fac voia Ta, o, Dumnezeule, și legea Ta este în inima mea.’” Dumnezeu a luat vechiul legământ al legii cu sistemul său de jertfe continuu și l-a înlocuit cu noul legământ al harului care a devenit efectiv prin jertfa lui Iisus Hristos. Pavel i-a predat pe Filipeni – „Să fie în voi gândul acesta care a fost și în Hristos Isus, care, fiind în chipul lui Dumnezeu, n-a socotit tâlhărie să fie egal cu Dumnezeu, ci S-a făcut fără reputație, luând chip de rob, și venind în asemănarea oamenilor. Și fiind găsit în înfățișare ca un om, S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, chiar moartea crucii."(.Fil. 2: 5-8)

Dacă ai încredere în capacitatea ta de a trăi conform unui sistem religios de legi, gândește-te la ceea ce a făcut Isus pentru tine. El și-a dat viața pentru a plăti pentru păcatele tale. Nu este nimic între ele. Fie ai încredere în meritul lui Isus Hristos, fie în propria ta neprihănire. Ca niște creaturi căzute, cu toții suntem scurti. Cu toții avem nevoie de favoarea nemerită a lui Dumnezeu, doar de harul Său.

„Prin acea voință”, prin voința lui Hristos, credincioșii au fost „sfințiți”, „făcuți sfinți” sau despărțiți de păcat pentru Dumnezeu. Pavel i-a învățat pe Efeseni: „Deci spun aceasta și mărturisesc în Domnul că să nu mai umblați, precum umblă restul neamurilor, în zădărnicia minții lor, având înțelegerea întunecată, fiind înstrăinați de viața lui Dumnezeu, din cauza ignoranța care este în ei, din cauza orbirii inimii lor; care, fiind trecuţi de simţire, s-au lăsat pe ei înşişi desfrânării, să lucreze cu lăcomie toată necurăţia. Dar nu așa L-ați învățat pe Hristos, dacă într-adevăr L-ați auzit și ați fost învățați de El, așa cum este adevărul în Iisus: că, în ceea ce privește purtarea voastră de dinainte, ați lepădat de omul vechi, care se strică după poftele înșelătoare, și să fii înnoit în duhul minții tale și să te îmbraci cu omul nou, care a fost creat după Dumnezeu, în adevărată dreptate și sfințenie.” (Ef. 4: 17-24)

Jertfele continue de animale pe care le făceau preoții Vechiului Testament, doar „acopereau” păcatul; nu l-au luat. Jertfa pe care l-a făcut Isus pentru noi are puterea de a înlătura complet păcatul. Hristos stă acum la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru noi – „De aceea, El poate să-i mântuiască cu desăvârșire pe cei care vin la Dumnezeu prin El, pentru că El trăiește mereu pentru a mijloci pentru ei. Căci ni se cuvine un asemenea Mare Preot, care este sfânt, inofensiv, neîntinat, despărțit de păcătoși și a ajuns mai sus decât cerurile; care nu are nevoie zilnic, ca acei mari preoți, să aducă jertfe, mai întâi pentru păcatele Lui și apoi pentru ale poporului, pentru că aceasta a făcut-o odată pentru totdeauna când S-a oferit pe Sine Însuși. Căci legea numește ca mari preoți oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, care a venit după Lege, numește pe Fiul care a fost desăvârșit pentru totdeauna.” (Evrei 7: 25-28)