Avete intrutu in u riposu di Diu?

Avete intrutu in u riposu di Diu?

U scrittore di Ebrei cuntinua à spiegà u "restu" di Diu - "Dunque, cum'è dice u Spìritu Santu: "Oghje, se sentite a so voce, ùn indurisce micca i vostri cori cum'è in a ribellione, in u ghjornu di a prova in u desertu, induve i vostri babbi m'anu testatu, mi anu pruvatu, è anu vistu e Mie opere quaranta anni." Dunque eru arrabbiatu cun quella generazione, è aghju dettu: 'Sempre si ne vanu in u so core, è ùn anu micca cunnisciutu e Mie vie'. Allora aghju ghjuratu in a mo ira, 'Ùn entreranu micca in u mo riposu.'»Attenti, fratelli, per chì ùn ci sia in alcunu di voi un cattivu core di incredulità in partenza da u Diu vivente; ma esurtatevi l'unu l'altru ogni ghjornu, mentre ch'ellu si chjama "Oghje", affinchì qualchissia di voi ùn sia induritu per l'ingannu di u peccatu. Perchè simu diventati participanti di Cristu se mantenemu fermu u principiu di a nostra fiducia finu à a fine, mentre ch'ellu si dice: 'Oghje, se sente a so voce, ùn indurisce micca i vostri cori cum'è in a ribellione "." (Ebrei 3: 7-15)

I versi sottolineati sopra sò citati da Salmu 95. Questi versi si riferenu à ciò chì hè accadutu à l'Israele dopu chì Diu li hà purtatu fora d'Egittu. Duvianu esse entruti in a Terra Prumessa dui anni dopu ch'elli anu lasciatu l'Egittu, ma in incredulità si sò ribellati contr'à Diu. Per via di a so incredulità, anu vagatu in u desertu finu à chì a generazione chì era stata guidata da l'Egittu hè morta. I so figlioli sò andati dopu in a Terra Promessa.

L'Israeliti incrèduli si sò cuncentrati nantu à e so incapacità, piuttostu chè nant'à e capacità di Diu. Si hè dettu chì a vuluntà di Diu ùn ci cunducerà mai induve a grazia di Diu ùn ci tenerà.

Questu hè ciò chì Diu hà dettu in Salmu 81 circa ciò ch'ellu hà fattu per i figlioli d'Israele - «Aghju cacciatu a so spalla da u pesu; e so mani sò state liberate da i canistrelli. Avete chjamatu in difficultà, è aghju liberatu; Ti aghju rispostu in u locu secretu di u tronu; Ti aghju pruvatu à l'acqui di Meribah. Senti, o u mo pòpulu, è ti ammoniraghju! O Israele, sì tù mi ascultate! Ùn ci serà micca un diu stranieru trà di voi; mancu avete adurà un diu straneru. Sò u Signore u to Diu, chì ti hà purtatu fora di u paese d'Egittu; aprite a bocca larga, è a faraghju. Ma u mo pòpulu ùn hà micca fattu casu à a mo voce, è Israele ùn hà avutu nisunu di Me. Allora li aghju datu à u so core testardu, per marchjà in i so propri cunsiglii. Oh, chì u mo populu mi ascultessi, chì Israele camminessi in e Mie vie! " (Salmo 81: 6-13)

U scrittore di Ebrei hà scrittu sta lettera à i credenti ebrei chì sò stati tentati di ricadere in u legalisimu di u Ghjudaismu. Ùn anu capitu chì Ghjesù avia cumpiitu a lege di Mosè. Luttavanu per capisce chì eranu avà sottu una nova allianza di grazia, piuttostu chè l'antica allianza di l'opere. U modu "novu è vivu" di cunfidassi solu in i meriti di Cristu era stranu per quelli chì avianu campatu dapoi anni sottu à e numerose regule è regulamenti di u Ghjudaismu.

"Perchè simu diventati participanti di Cristu se tenemu fermu u principiu di a nostra fiducia finu à a fine ..." Cumu diventemu "participanti" di Cristu?

We 'participà' di Cristu per mezu di a fede in ciò ch'ellu hà fattu. Rumani ci insegna - "Dunque, essendu ghjustificati da a fede, avemu a pace cun Diu per mezu di u nostru Signore Ghjesù Cristu, per mezu di quale avemu ancu accessu per fede in questa grazia in a quale stemu, è rallegremu a speranza di a gloria di Diu". (Rumani 5: 1-2)

Diu vole chì entremu in u so riposu. Pudemu fà solu per fede in i meriti di Cristu, micca per mezu di qualsiasi meriti nostri.

Sembra contraintuitivu chì Diu ci amerebbe tantu per fà tuttu ciò chì hè necessariu per noi di campà cun ellu per l'eternità, ma hà fattu. Ellu voli chì ci fidemu di ciò ch'ellu hà fattu è accettemu per fede stu rigalu straordinariu!